Am să fiu eu,
Am să fiu eu casa ta.
Albă cum sunt, pe-un loc drept de pământ,
în capăt, pe strada ta.
Am să fiu eu,
Am să fiu eu casa ta.
Pe verandă, când stai,
Am să fiu evantai,
iar nopțile,
scară pân' la Rai.
Prinde-mă-n zid
și dă-mă cu var,
crengi la ferestre să-mi pui,
când vine Luna, poți să adormi,
Luna-i femeia oricui.
Intră prin zid
sau prin podea,
chiar pe fereastră, de vrei.
Când ceru-i gălbui,
Ferește, ferește!
Luna-i femeia oricui.
Am să fiu eu!
Am să fiu eu casa ta,
Albă cu foc pe sub Lună,
Loc dintr-un capăt de lume nebună.
Am să fiu eu!