Paula Seling Ploaie in Luna Lui Marte ^{Ожидает модерации}

Ploua infernal,
şi noi ne iubeam prin mansarde.

Prin cerul ferestrei, oval,
Norii curgeau în luna lui Marte.

Pereţii odaii erau
Neliniştiţi, sub desene în cretă.

Sufletele noastre dansau
Nevăzute-ntr-o lume concretă.

O să te plouă pe aripi, spuneai,
Plouă cu globuri pe glob şi prin vreme.

Nu-i nimic, îţi spuneam, Lorelei,
Mie-mi plouă zborul, cu pene.

Şi mă-nălţam. Şi nu mai stiam unde-mi
Lăsasem în lume odaia.

Tu mă strigai din urmă: răspunde-mi, răspunde-mi,
Cine-s mai frumoşi: oamenii?... ploaia?...