1. Să nu se laude cel ce-ncinge arma
Nici cel ce-n toiul luptei oboseşte.
Căci de la Domnul noi primi-vom lauda
Atunci când alergarea se sfîrşeşte.
R: Ce faci? Ce spui?
O, asta are preţ, da-n ochii cui?
Ce eşti? Cum faci?
Gâdeşte-te, la cine vrei să placi?
2. Să nu se laude cel care veghează
În nopţi târzii la postul ce-a primit.
Căci încă n-a trecut a patra strajă
Când orice vegheator e istovit.
3. Să nu se laude cel ce cântă imnuri
Sau ‘nalţă sus miresme de tămâie
Căci nu se ştie dacă-n orice timpuri
În stare e să cânte, nu se ştie.
4. Să nu te lauzi tu ce lucrezi în vie
Căci într-o zi Stăpînul va veni
Şi ce va spune încă nu se ştie
Nici ce răsplat-atuncea vei primi.