Geaba neicuta m-astepti
Ce-ai gresit nu mai indrepti
Azi cu lacrimi grele plangi
Focul din suflet sa-l stingi,
Pe-al meu umar iti versi focul
Ca te-a parasit norocul,
Ai pierdut dragostea mea
Si pe mine langa ea,
Te-am iubit atat de mult
De la cer pan la pamant
In suflet mi te-am purtat
Oriunde in lume am umblat.
Dupa ani de asteptare
Si dupa lacrimi amare
Ti-a fost sufletul de gheata
Si acum spui ca nu ai viata,
Inimioara mi-e ranita
Precum o aripa franta
Cum poti sa spui ca duci dor
Cand tu mi-ai frant orice zbor,
Eu neicuta-l meu te-am pus
De oricine mai presus
Sufletul si inima
Le-am lasat in palma ta.
Ai vazut in ochii mei
Lacrimile dragostei
Dar nu ti-a pasat de lacrimi
Nici de-ale inimii patimi,
Te-am iubit ca nimeni alta
Dar ti-ai ales singur soarta
De-as muri cu tine-n gand
N-ai sa ma mai vezi nicicand,
De mi-ar lua inima foc
Din drum nu ma mai intorc
Dar ai sa ramai mereu
Omul sufletului meu.