Enigmatici și cuminți,
Terminîndu-și rostul lor
Lîngă noi se sting și mor
Dragii noștri, dragi părinți.
Cheamă-i, Doamne, înapoi,
Că și-așa au dus-o prost,
Și fă-i tineri cum au fost,
Fă-i mai tineri decît noi.
Pentru cei ce ne-au făcut,
Dă un ordin, dă ceva,
Să-i mai poți întîrzia,
Să o ia de la-nceput.
Au plătit cu viața lor
Ale fiilor erori,
Doamne, fă-i nemuritori
Pe părinții care mor.
Ia priviți-i cum se duc,
Ia priviți-i cum se sting,
Lumînări în cuib de cuc,
Parcă tac și parcă ning.
Plini de boli și suferinți
Ne întoarcem în pămînt
Cît mai sîntem, cît mai sînt,
Mîngîiați-i pe părinți.
E pămîntul tot mai greu,
Despărțirea-i tot mai grea,
Sărut mîna, tatăl meu!
Sărut mîna, mama mea!
Dar de ce priviți așa,
Fata mea și fiul meu?
Eu sînt cel ce va urma,
Dragii mei, mă duc și eu.
Sărut mîna, tatăl meu!
Sărut mîna, mama mea!
Rămas bun, băiatul meu!
Rămas bun, fetița mea!
Tatăl meu, băiatul meu,
Mama mea, fetița mea!
